Un român lucrează în medie 33,8 ani pe parcursul vieţii active, cu 8,2 ani mai puţin decât media din Suedia, ţara din UE unde locuitorii înregistrează cea mai ridicată durată de muncă, şi cu 1,8 ani mai mult faţă de locuitorii din Italia, statul aflat la polul opus în clasament, arată Eurostat.
Comparativ cu acum un deceniu, durata estimată a vieţii active a unui român a crescut cu 2,4 ani de la 31,4 ani în 2009 la 33,8 ani în 2019.
În România, o femeie munceşte în medie 30,3 de ani pe parcursul vieţii active, în creştere cu 1,6 ani faţă de anul 2009, în timp ce un bărbat munceşte în medie 37 ani, în creştere cu 3,1 ani faţă de acum zece ani.
La nivelul statelor din cadrul Uniunii Europene durata medie de lucru preconizată de-a lungul vieţii a fost de 35,9 ani.
“În 2019, durata medie de lucru preconizată de-a lungul vieţii în rândul populaţiei adulte a Uniunii Europene (UE) a fost de 35,9 ani, cu 0,2 ani mai mare faţă de media înregistrată în 2018 şi cu 3,6 ani peste media din 2000”, spun analiştii Eurostat.
Deficitul guvernamental a crescut atât în zona euro cât şi în Uniunea Europeană în 2019, comparativ cu 2018, însă doar două state membre au avut deficite egale sau mai mari de 3% din PIB: Franţa (3% din PIB) şi România (4,3% din PIB).
În zona euro deficitul guvernamental a crescut de la 0,5% din PIB în 2018 până la 0,6% din PIB în 2019, în timp ce în UE27 s-a majorat anul trecut la 0,6% din PIB, de la 0,4% din PIB în 2018, arată datele preliminare pentru anul 2019 în luna aprilie de Eurostat și citate de Agerpres.
În cazul României, datele Eurostat arată că deficitul guvernamental a crescut de la 2,9% din PIB în 2018 până la 4,3% din PIB în 2019, în condiţiile în care cheltuielile guvernamentale s-au majorat de la 34,8% din PIB în 2018 până la 36% din PIB în 2019, iar veniturile au scăzut uşor până la 31,7% din PIB în 2019, faţă de 31,9% din PIB, cât se consemna în 2018.